Dacă ești fumător sau ai un fumător în familie, acest articol e pentru tine

Distribuie

Deși ucide, fumatul este în continuare un viciu la care mulți români nu pot renunța. Am stat de vorbă cu prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, care a trecut în revistă toate pericolele consumului de tutun, dar și soluțiile pentru ca fumătorii să redevină oameni sănătoși.

De ce continuă să fumeze, deși sunt atâtea avertizări, atâtea mesaje antifumat?

Prof. dr. Florin Mihălțan: Sunt mai mult emotive. După mine, fumătorul este o persoană care nu este suficient de educată. Știe că pericolele fumatului plutesc în aer, însă merge pe principiul “mie nu mi se va întâmpla”. Este un principiu de viață. Să nu uităm că fumătorul este un om tânăr, să nu uităm că politicile de promovare a tutunului au funcționat zeci de ani prin reclame. În al doilea rând, să nu uităm că tutunul este singurul drog oficializat și vândut în toate țările în mod oficial.

Există studii care demonstrează clar dependența de nicotină și de țigări?

Prof. dr. Florin Mihălțan: Acest lucru se plantează în receptorii fumătorului de mic, când fiind o modalitate de a fi la modă. Încerci o țigară. În țigara respectivă, există un drog care se cheama nicotină care se leagă de receptorii din creier pe care îi cultivă, îi înmulțesc și care sunt de fapt germenii dependenței. De aceea, nicotina este trecută în rândul drogurilor alături de heroină, cofeină, teină, deci este un drog reputat care reușește să facă din copilul care încearcă o țigară (până la 12 la ani, 50 la sută dintre copii din România încearcă o țigară) un consumator de țigări, la început un număr mai mic, de 5, pentru ca apoi să se oprească la clasicul pachet de 20, fără se realizez că este dependent și că voința nu mai este suficientă pentru a face față și pentru a lupta cu această dependență. Această nicotinemie, acest nivel de nicotină din sânge, crește și scade în funcție de momentul inhalării țigării sau terminării țigării. În momentul când scade, apare acea senzație numită “craving”, adică lipsa acută de nicotină care impune o noă țigară. Este modelul care se cultivă de mic și care permite ca un fumător adult să fie un consumator zilnic și permanent, cronic.

Constrângerile de genul interzicerii sunt un prim pas spre renunțare? Pentru că ele nu pot rezolva o dependență!

Prof. dr. Florin Mihălțan: Da. Există deja câteva țări europene care au publicat studii și altele precum Australia care au demonstrat următoarele elemente! Nu e o constrângere, e un drept al nefumătorului de a respira un aer curat, care în România nu este respectat petru că actuala legislație care prevede anumite spații pentru fumat nu este respectată și nici controlată, lucru care a permis o expansiune a fumătorului în aproape toate spațiile publice, de stat și private. Oriunde mergeți, veți vedea fumători care afișează ostentativ, în orice cameră, țigara, fără nicio limită, fără niciun control. Nefumătorul care în România la ora actuală, reprezintă 73 la sută, este pe de o parte timorat, pe de altă parte, nu realizează că expunerea la fumatul pasiv îi aduce aceleași pericole pe care le are și fumatul activ și nu își revendică în mod corespunzător dreptul de a respira un aer curat. În toate țările în care s-a nceput cu această protecție a fumătorului pasiv, deci a nefumătorului, s-au întâmplat două lucruri foarte importante: în primul rând, fumătorul activ a început să se gândească, mai mult ca înainte, că această țigară a început să fie dăunătoare pentru el și având aceste restricții la locul de muncă, uneori și în taxiuri, în spații deschise, se gândește să se lase mult mai intens, deci există o solicitare la serviciile de consiliere a fumătorului. Pentru fumătorul pasiv, există în schimb cealaltă disponibilitate de a putea activa, de a merge la locul de muncă, în spațiile publice, în restaurante, baruri, cafenele, discoteci, fără a fi nevoit să suporte un bombardament care îl expune la aceleași riscuri de afecțiuni respiratorii ca și fumărul activ. Deci o astfel de lege are beneficii și pentru fumătorul activ și pentru fumătorul pasiv. Și ca să vă argumentez de ce are beneficii, vă pot spune că peste tot unde s-au făcut testări ale modului în care este potențial percepută o astfel de lege, inclusiv la noi în țară, sunt oameni care sunt de acord cu această protecție atât din rândul fumătorilor pasivi cât și din rândul fumătorilor activi.

Mulți spun că pierd bani, mai ales cei care dețin cafenele, baruri.

Prof. dr. Florin Mihălțan: Este un mit al industriei. Industria are câteva mituri pe care le promovează în toate țările. Acest mit că retailerii și că proprietarii pierd este desființat de mai multe studii care au debutat la New York unde sunt foarte multe restaurante și puburi și unde s-a pus excat aceeași problemă și unde s-a constatat că din clipa în care a intrat această interdicție în funcțiune, nu numai că nu s-a micșorat numărul de consumatori, ba chiar a crescut, fiind completat cu toți nefumătorii care până atunci evitau aceste spații unde se fuma. Exemplele sunt multe la număr. Există exemple recente din Irlanda și Anglia unde se vede clar nu numai că nu s-a diminuat numărul de consumatori, ba chiar a crescut.

Cum procedați când cineva își aprinde lângă dvs. o țigară fără să vă ceară permisiunea?

Prof. dr. Florin Mihălțan: Îl rog două lucruri: să mă respecte pe mine și dacă este o persoană cu care se poate dialoga, chiar îl sfătuiesc să încerce să se gândească și la întreruperea fumatului pentru că mi se pare firesc. Aici e paradoxul românesc: avem foarte multe discuții, chiar și cu oameni din corpul medical care pledează pentru dreptul de a fuma. Iar în paralel, noi care lucrăm, pneumologi, oncologi, pediatri, interniști, cardiologi, avem o multitudine de pacienți, victime ale fumatului, pe care-i ascundem în spatele zidurilor spitalelor. Avem bolnavi cu cancer pulmonar care mor în spitale, merg pe același drum, iar la nivel global, e vorba de sute de milioane de oameni care urmează același drum, suportă aceleași rigori și aceleași consecințe ale fumatului, dar care nu sunt vizibile așa cum sunt vizibile aceste discuții eterne despre cum scade numărul de consumatori, de vânzări, care sunt taxele care se pierd la stat etc. Sunt toate niște mituri frumoase, multe nu au argumentație suficientă, iar în partea cealaltă, nu suntem întrebați. Iar ceea ce face diferența în momentul actual al frontului comun al coaliției “România respiră” este că avem argumente pe toate palierele: juridice, economice, inclusiv pe problema taxelor, nu mai spun despre cele științifice și de sănătate și educaționale. Toate sunt acoperite de aceste asociații care sunt multe la număr. Deci nu mai vorbim steril ca în 2005, 2009, 2012. Avem argumente puternice, iar eu sper că indiferent de coloratura politică și de cine este în spatele acestei mișcări ca reprezentant politic, deși combaterea fumatului n-ar trebuie să fie ceva partinic, deci indiferent cine este spatele acestor legi pro fumat sau antifumat, ar trebui să se gândească că acolo unde sunt aleși acești reprezentanți ai poporului, sunt în primul rând aleși ca să protejeze sănătatea populației și nu să încerce s-o afecteze prin intârzieri de legi sau alte metode.

Nici argumentul financiar nu este pentru mulți români săraci destul de puternic ca să renunțe la fumat. Care ar fi argumentele care vizează sănătatea, care i-ar putea face să treacă de la a cheltui o sumă mare către a nu mai cheltui?

Prof. dr. Florin Mihălțan: Argumentele privind banii alocați coșului zilnic sunt foarte evidente, pentru că sunt calcule care arată că mai ales în familiile paupere, banii economisiți de la țigări ar putea să devină foarte bine bani alocați pentru mâncare, haine și alte necesități imediate. În străinătate s-a mers chiar mai departe: cu banii alocați pentru țigări, se pot face călătorii în străinătate, se poate organiza o vacanță. E valabil și în România în multe situații. Deci acest argument economic familial este funcțional și este demonstrat ca un beneficiu imediat. E adevărat că în același timp, din cauza unui deficit de educație, există o reacție diferită a păturii mijlocii și a oamenilor bogați față de aceste argumente, că banii de țigară ar putea fi utilizați în alte sensuri. Din toate punctele de vedere, este o economie la bugetul familial și poate fi orientat în alt sens. Mai există și alte tipuri de argumente economice la care nu se gândește nimeni și despre care nu vorbim, dar ele există. Terenurile  agricole alocate culturilor de tutun ar putea fi folosite pentru culturi cerealiere și alte necesități imediate în orice țară pentru populația respectivă. În Franța, la ora actuală, 30 la sută din incendiile produse în anumite locații sunt generate de o țigară uitată. Apoi, ne gândim la defrișarea pădurilor: acea hârtie care se folosește la țigară vine din tăierea pădurilor. Iată o altă modalitate de economisire. Și să nu uităm de poluare: fumatul este o a doua mare cauză de poluare în orice țară pentru că el vine prin persistența particulelor în aerul ambiant, se cumulează cu particulele industriale, din emanația combustiei automobilelor. S-a vorbit foarte mult de fumatul pasiv, de fumatul la mâna a doua. Noi știm la ora actuală că există fumatul la mâna a treia. Pentru spații în care s-a fumat, hoteluri, de exemplu, unde există o îmbâcseală care persistă îm mobilier, saltea, covoare, este expunerea la mâna a treia care are și ea niște riscuri pentru nefumător.

În cât timp se curăță organismul unui fumător după ce a renunțat?

Prof. dr. Florin Mihălțan: Orice fumător întreabă imediat după ce se lasă la cât timp revine cu funcția respiratorie la normal. Noi avem o cuantificare foarte corectă a ceea ce se întâmplă după ce te lași de fumat. De exemplu, în următoarele 48-72 de ore, îți recapeți mirosul. Halena dispare în 24 de ore. Riscul de infarct miocardic se diminuează și se apropie de cel al unui invidiv cu alte tare la un an de la renunțare. Riscul de cancer pulmonar este după 15 ani apropiat de riscul unui om care nu a fumat. Deci există consecințe înainte și după ce s-a lăsat de fumat. Doar că pentru o înțelegere corectă a mesajului, trebuie precizat că îndată ce un pacient află că are emfizem, bronșită, dacă întrerupe fumatul, durata lui de supraviețuire se prelungește mult mai mult decât dacă va continua să fumeze după ce a aflat că este bolnav. Este valabil pentru bolnavul miocardic, pentru cel coronarian, pentru cel cu cancer pulmonar, pentru cel cu bronșită și emfizem.

Care ar fi metodele de combatere a dependenței de țigară în 2015?

Prof. dr. Florin Mihălțan: Dependența de tutun presupune în majoritatea situațiilor un ajutor medical, un medic specializat pregătit să facă consiliere. Acest medic trebuie să știe că în contactul cu pacientul, el substituie țigara, deci trebuie să devină un substituent serios, deci un prieten al pacientului cu care să discute toate problemele și capcanele în care nu se poate lăsa de fumat. Există o modificare de regim de viață a pacientului. Acesta trebuie să aibă activități, măcar să se plimbe, să se miște în fiecare zi, să renunțe la sedentarism, să-și schimbe preferințele alimentare, să bea 2, 5 litri de apă plată, nu dulciuri, pentru că apare un apetit crescut, trebuie să mănânce foarte multe legume și fructe, puțin și des și de câte ori, are senzația de foame imperioasă, trebuie să bea apă pentru a trece acea senzație de foame imperioasă. Apa lucrează aici în două sensuri: este și detoxifiant și taie apetitul. În privința medicației, există trei clase de medicamente recunoscute ca fiind cu bătaie lungă din punctul de vedere al încetării fumatului. Unul este clasa cu subtituenți de nicotină. Recent, a apărut un produs pe piață care a completat plasturele și guma, au apărut produsele care se administrează sub formă de inhalare. Apoi, au apărut două substanțe, bupropion și vareniclină care se administrează pe perioade lungi, de minimum două luni, uneori se pot prelungi și care au rată mare de întrerupere a fumatului la două luni, șase luni, uneori la un an și care sunt deasupra unui sfat minimal, adică a unei consilieri verbale. Cu cât consilierea verbală este mai intensă, cu atât pacientul are o dorință mai evidentă de a-și întrerupe fumatul.

Ce părere aveți despre țigara electronică? Multă lume a renunțat la tutun și o consumă. E și mai ieftină.

Prof. dr. Florin Mihălțan: Există mesaje contradictorii care nu permit ca această țigară electronică să aibă recomandări medicale. Există o țară care e acceptat ca această țigară electronică să fie recomandată. Este Marea Britanie. Aceasta dintr-un singur considerent: există studii care pentru fumătorul sever, cel care spune: pe mine nu mă interesează nimic, nu aveți cu ce să mă ajutați, nu e important, eu vreau să fumez. Acestor persoane li s-a lăsat țigara electronică și li s-a spus: puteți încerca atunci când doriți. Și s-a constatat că o parte dintre ei au trecut pe țigara electronică în final, chiar dacă nu păreau interesați de o ofertă de a controla dependența lor sau de a întrerupe. Și acest lucru poate că în viitor va naște o recomandare pentru acei mari fumători severi, dependenți care au epuizat toate sfaturile medicale. Deci aceasta ar fi o primă discuție. Țigara electronică are două capcane: una este legată de faptul că în multe țări, America este exemplu, copiii au început să debuteze cu țigara electronică și ulterior, acest lucru este văzut ca o trambulină pentru țigara reală. A doua capcană este că parte dintre adulți consumă și țigară electronică și țigări în paralel, ceea ce-i face să fie în continuare dependenți. Mai există o capcană: dependența gestuală, pentru că noi vorbim despre o dependență farmacologică, de nicotină, dependență într-un context psihologic și o dependența comportamentală. Iar țigara electronică întreține dependența comportamentală. Are toate calitățile ca să se poată folosi exact ca o țigară. Ce nu se știe este și urmează să fie confirmat este cât de nocivă este vaporizarea aceasta pentru plămâni, sunt studii în derulare. În plus, mulți dintre comercianți nu fac oficial publice toate ingredientele țigării electronice. S-ar putea ca UE să impună în timp standardizarea cartușelor, s-ar putea s-o facă cei de la OMS, dar acest lucru nu va garanta trecerea oficială către recomandarea acestei țigări electronice de către cadrele sanitare.

oanacuzino.ro


Distribuie