MISTERE pe care ştiinţa nu le poate explica

Distribuie

De la efectul placebo la motivele pentru care căscăm, unele fenomene nu au încă o explicaţie universal acceptată de cercetători. Iată care sunt misterele pe care oamenii de ştiinţă nu le pot încă rezolva.

Căscatul este un act reflex motor involuntar, întâlnit atât la oameni, cât şi la unele animale. Cercetările arată că reflexul este „contagios”, conform testelor, probabilitatea ca o persoană să caşte creşte nu numai atunci când observă alţi oameni, sau chiar animale, făcând acelaşi lucru, dar şi dacă citeşte sau se gândeşte la această acţiune, relatează Business Insider.

Deşi oamenii de ştiinţă au propus numeroase teorii pentru a explica motivele pentru care căscăm şi de ce acest reflex pare să fie „contagios”, niciuna dintre ele nu este unanim acceptată.

Cea mai recentă teorie susţine că rolul căscatului ar fi termo-reglator. Mai exact, temperatura ridicată, care apare natural în condiţii de oboseală, suprasolicitarea sau trecerea dintr-o stare în alta duce la încetinirea proceselor cerebrale. Inspiraţia puternică, urmată de expiraţie duce la răcirea creierului şi reglarea temperaturii. Totuşi, se pare că oamenii cască mai rar în mediile cu temperaturi ridicate, contrar presupunerilor anterioare.

Fantomele sunt menţionate într-o formă sau alta încă din timpul vechilor culturi din Mesopotamia sau din vremea Egiptului Antic, dar forma lor cea mai cunoscută astăzi, de spirite îmbrăcate în cearşafuri ori cămăşi largi, albe, a fost introdusă abia în secolul al XIX-lea. În prezent, stafiile sunt considerate personaje de ficţiune ori legende urbane, cercetătorii nerecunoscându-le existenţa. 

Bigfoot, cunoscut şi ca Sasquatch, în America de Nord, Yeren, în China şi Mongolia, Yowie, în Australia, ori Yeti, Abominabilul Om al Zăpezilor, în munţii Himalaya, este un presupus animal umanoid, biped, mai înalt decât majoritatea oamenilor şi acoperit de blană. Existenţa acestuia nu a fost dovedită, iar oamenii de ştiinţă tind să creadă că mitul lui Bigfoot este bazat pe folclor, identificări eronate şi farse elaborate. Scepticii spun însă că absenţa dovezilor nu este neapărat o dovadă a absenţei animalului. 

Placebo este un medicament sau o substanţă inactivă utilizată pentru a-i face plăcere pacientului, ori ca element de control în experimente. Efectul cu acelaşi nume constă în îmbunătăţirea observabilă care se resimte asupra simptomelor sau a stării de sănătate, care nu se datorează unui tratament real, a cărui eficienţă este demonstrată. Concret, dacă un pacient crede cu adevărat în eficienţa unui remediu, de multe ori,  acesta va funcţiona, deşi nu conţine nicio substanţă activă. Denumirea efectului este derivată din forma de viitor a verbului latin placeo (n.r. a plăcea, în limba latină), având sensul de „voi plăcea”, „voi fi plăcut (cuiva)”.

Déjà vu (n.r. deja văzut, în limba franceză) este un fenomen descris de o puternică senzaţie că un eveniment sau o experienţă care se derulează a mai fost experimentată, în acelaşi fel, în trecut, fie că acest lucru s-a întâmplat sau nu. Deşi fenomenul a fost studiat intesiv încă de la începutul secolului trecut, oamenii de ştiinţă nu au ajuns încă la o concluzie care să explice, fără echivoc, motivele declanşării acestui fenomen.


Distribuie