6 efecte ale anxietății asupra creierului

Distribuie

Aproximativ 20% dintre adulți suferă de anxietate, dar impactul acestei afecțiuni asupra creierului nu este încă pe deplin cunoscut. Află ce se întâmplă cu dispoziția, memoria și echilibrul tău emoțional în momentul în care organismul este într-o stare de alertă declanșată de anxietate.
„Anxietatea este modul în care creierul ne avertizează de existența unui pericol și se caracterizează prin creșterea producției de adrenalină și cortizol”, explică dr. Alex Anastasiou, psiholog. Aceste substanțe produse ameliorează timpii de reaacție, percepția și viteza. În momentul în care situația revine la normal hormonii ar trebui să se echilibreze din nou, dar anxietatea te poate face să te simți ca și cum ai fi mereu amenințat, favorizând o producție constantă a hormonilor problematici.
Deși anxietatea este utilă pentru a te apăra când te confrunți cu o amenințare, efectul acestei stări asupra creierului poate fi imprevizibil. „Cortizolul, în mod special, poate afecta o gamă largă de acțiuni, de la luarea deciziilor până la memoria pe termen scurt”, spune dr. Carolyn Dean, nutriționist și somnolog.

Iată care sunt principalele efecte ale anxietății asupra creierului:

1. Te poate face mai impulsiv

„Multe persoane iau decizii pripite când sunt afectate de această stare. Acest efect se explică prin acțiunea cortizolului asupra cortexului prefrontal, partea creierului responsabilă de luarea deciziilor. Anxietatea poate cauza deciziile pe care le regreți mai târziu, comportamentul impulsiv și irascibilitatea. Data viitoare când ești foarte îngrijorat este mai bine să amâni luarea deciziilor importante”, spune dr. Anastasiou.

2. Poate cauza depresia

Anxietatea și depresia, deși foarte diferite, sunt adesea diagnosticate împreună. „De multe ori anxietatea va da startul simptomelor depresive. Tratamentul pentru cele două afecțiuni necesită consiliere de specialitate pentru a neutraliza simultan manifestările diferite”, spune dr. Anastasiou.

3. Are un impact negativ asupra memoriei pe termen scurt

Dacă ai observat că ai tendința să uiți anumite lucruri în perioadele în care anxietatea se intensifică, să știi că există o explicație științifică pentru acest inconvenient. „Producția ridicată de cortizol datorată anxietății cronice reduce dimensiunile hipocampusului, centrul memoriei de la nivelul creierului.

Dacă ești constant într-o stare de anxietate se poate ajunge la uitare sau confuzie. Trebuie remarcat că este vorba despre anxietatea cronică, nu de episoadele ocazionale foarte stresante”, spune dr. Anastasiou.

4. Anxietatea poate fi influențată de modul în care ai fost crescut

Există mulți factori care determină declanșarea anxietății, de la mediul înconjurător până la moștenirea genetică. În cadrul unui studiu realizat în 2018 s-a demonstrat că modul în care sunt crescuți copiii poate avea un impact major asupra anxietății. „Studiile au arătat că mamele care sunt foarte afectuoase au copii cu mai mulți receptori de cortizol, care neutralizează hormonul și reduc intensitatea stresului. Mamele distante au de obicei copii care sunt foarte vulnerabili la orice formă de stres la vârsta adultă. Aceste schimbări afectează caracterul copiilor fără să le schimbe codul genetic, iar experiența stresantă a unui singur individ poate pune în pericol și generațiile următoare”, potrivit dr. Anastasiou.

5. Anxietatea poate avea o influență negativă asupra glandei tiroide

Anxietatea poate agrava orice afecțiune a glandei tiroide pentru că o cantitate excesivă de cortizol va periclita echilibrul hormonal. Având în vedere faptul că glanda tiroidă controlează majoritatea hormonilor distribuiți de creier este posibil să se creeze dezechilibre sau să fie exacerbată anxietatea. Sensibilitatea la temperaturile scăzute, constipația cronică sau oboseala accentuată sunt câteva dintre simptomele specifice ale afecțiunilor glandei tiroide nediagnosticate.

6. Se va diminua nivelul de serotonină

„Anxietatea reduce drastic magneziul, mineralul care gestionează cortizolul și serotonina de la nivelul creierului. În acest caz apare un risc mare de depresie și de multe ori se prescriu suplimente pe bază de magneziu pentru a trata această afecțiune, măsură susținută de rezultatele studiilor recente”, spune dr. Dean.

Distribuie