Joaquin Phoenix, în rolul lui Iisus: Singurul lucru pe care a refuzat să-l facă

Distribuie

Când a acceptat să-l interpreteze pe Iisus în „Maria Magdalena“, actorul american a făcut tot ce i s-a cerut. Un singur lucru a refuzat.

Și-a lăsat părul lung, a slăbit și chiar a meditat în vârful unui munte. Pentru un rol atât de greu și foarte riscant, Joaquin Phoenix a fost dispus să lase mult de la el. Cu o excepție.

La începutul filmului „Mary Magdalene/ Maria Magdalena” scenariul includea o scenă în care Iisus vindecă o femeie oarbă frecându-i ochii cu noroi, așa cum scrie în Evanghelia după Ioan. În Biblie e vorba de un bărbat, scenaristul a decis să fie o femeie în această scenă. Actorul american a refuzat, însă, să joace această scenă. „O știam din Biblie, dar cred că niciodată nu am luat-o în seamă. Când am ajuns acolo, m-am gândit: doar n-o să-i bag noroi în ochi. Cine naiba ar face așa ceva? N-are niciun sens. E un început oribil”, a povestit el într-un interviu recent acordat postului de televiziune CNN.

Biblia nu explică pe deplin de ce Iisus a folosit noroi ca să-l vindece pe orb, dar unii experți spun că aceasta era o practică obișnuită pentru credincioșii de atunci. În „Maria Magdalena”, Phoenix a preferat să-i frece ochii nevăzătoarei cu degetul lui mare. „Să descopăr adevărul din acel moment m-a eliberat, în unele moduri. Acel moment nu este neapărat despre un miracol. Este despre cineva care a fost îndepărtat de societate care în sfârșit vede și este primit și încurajat să se întoarcă în comunitate. Pentru mine, ăsta e un miracol. E ceva profund frumos în acest sentiment”, a spus actorul.

Acest mesaj umanitar surprinde esența filmului „Maria Magdalena”, o producție care respectă întrucâtva relatările istorice, dar ale cărui tușe emoționale și intelectuale sunt clar contemporane. Scopul producătorilor a fost să restaureze imaginea Mariei Magdalena, spunând povestea lui Iisus dintr-o perspectivă feminină și feministă, notează CNN.

Interpretată într-un mod luminos de Rooney Mara, Maria Magdalena este portretizată ca o adeptă spirituală a lui Iisus. Relația lor îi nedumerește pe apostoli, în special pe Petru, care încearcă să o marginalizeze.

Prin această abordare, dar și prin altele, filmul pare să se inspire din mișcarea #MeToo și din „Evanghelia după Maria”, manuscrisul descoperit în 1896.

Regizorul Garth Davis a mărturisit că s-a simțit rupt de Biserică în timpul copilăriei pe care a petrecut-o în Australia. Asemenea multor vestici, viața lui spirituală s-a derulat în afara religiei organizate, o altă temă prevalentă în „Maria Magdalena”. „Nu am vrut să fac un film religios. Am vrut să fac un film spiritual”, a explicat el pentru CNN.Într-una dintre scenele-cheie, Maria sugerează că apostolii au încărcat mesajul lui Iisus cu al lor. Regatul care va veni, pe care îl proorocește Iisus nu este ceva ce putem vedea cu ochii noștri, îi spune ea lui Petru, ci este mulțumirea unui suflet care a renunțat la resentimente și furie, care crește cu fiecare act de iubire și îngrijire. „Nu este un loc pe care să-l găsești și să stai în el mereu. Este o alegere pe care trebuie să o faci în fiecare zi, în fiecare moment”, a spus Mara pentru CNN.

În film, Petru o acuză pe Maria că greșește și că slăbește grupul, ba chiar și pe Iisus.

Dar ea insistă. „N-o să tac. O să mă fac auzită”, răspunde ea, o altă scenă care trimite spre feminism.

Cât de fidel este ilustrată Maria Magdalena în acest film e o chestiune pe care, în fond, experții o pot lămuri. Dar prezentarea ei ca o femeie care provoacă structura patriarhală și religia organizată este în mod evident în linie cu mișcarea #MeToo.

Secole la rând, Maria Magdalena a fost zugrăvită în mod fals ca o prostituată posedată de demoni și umbrită de celelalte personaje biblice. Abia din 1969 Biserica Catolică a încetat să o asocieze cu femeia plină de păcate care îi unge picioarele lui Hristos. Biserica i-a redat apoi Mariei Magdalena toată recunoașterea, numind-o Apostolul Apostolilor, pentru că ea a fost primul martor al învierii lui Iisus.


Distribuie